Despre ce este vorba ...ce isi propune acest curs.

Discutii pe tema cursurilor de autoaparare

Moderatori: immunE, ungureanu marius

 

Despre ce este vorba ...ce isi propune acest curs.

Mesajde ungureanu marius » Mar Sep 07, 2010 8:30 am

Cu siguranta acest subiect este unul de actualitate in lumea tot mai violenta in care traim. Stresul cotidian generat de problemele sociale se rasfrange de cele mai multe ori asupra celor lipsiti de aparare, care sunt la indemana, ori in locul nepotrivit. Acest curs isi propune sa identifice tocmai elementele care te pot salva chiar inainte sa devii victima. Cu alte cuvinte autoapararea incepe prin simpla constientizare a unor factori, care pot evita situatia in care ar trebui sa te aperi.
Acest curs va mai cuprinde elemente de prim ajutor sau de reanimare (in urma unor socuri, lovituri, etc.), imperios necesare oricarei persoane, studiul legislatiei in vigoare cu privire la portul armelor pentru autoaparare. Te va invata cum sa-ti pastrezi starea de echilibru intro lupta fizica, forta contra forta, sau intr-o discutie publica, minte contra minte, intelect contra intelect.
Cursul de autoaparare jujitsu si metodele de autoaparare invatate iti vor sta tot timpul la dispozitie si iti vor permite sa te aperi daca vei fi atacat sau sa aperi pe altcineva in cazul unui atac.
O persoana puternica va fi in stare sa-si canalizeze mai bine efortul iar o persoana slaba sau mai putin puternica va sti cum sa neutralizeze forta mai mare a adeversarului, folosind metodele de autoaparare prezentate in acest curs.
O femeie inarmata cu cunostintele oferite de metodele de autoaparare jujitsu nu va mai fi la mila unui hot sau violator. Ea va sti cum sa-si pastreze prezenta de spirit si cum sa actioneze pentru a iesi dintr-o situatie de criza.
Acestea fiind spuse sper ca v-am captat interesul si voi prezenta mai jos un material de pe siteul http://tl.politiaromana.ro/index.php?op ... &Itemid=56 pentru a intari cele afirmate mai sus.

VICTIMOLOGIE. VICTIMĂ.
În societatea contemporană conceptul de victimă este utilizat extrem de des. Este probabil unul dintre termenii la care se face apel cu foarte mare uşurintă mai ales în situaţiile în care se încearcă sustragerea de la anumite responsabilităţi. Acesta este unul dintre cazurile particulare, mai mult cu conotaţii empirice, comune. Pe lângă aceasta s-au înecercat multiple abordări ale victimei mai ales din punct de vedere psihologic, sociologic şi legislativ.

Ştiinţa care se ocupă cu precadere de studiul victimelor poartă denumirea de victimologie apărută în perioada 1941 şi 1950. S-a plecat de la premisa că victimele reprezintă elemente valoroase pentru studiu.Astfel că, victimologia reprezintă ştiinţa personalităţii şi a comportamentului victimei raportată la conceperea, realizarea şi consecinţele directe ale actului infracţional asupra victimei.

Victimologia relevă cauzalitatea şi efectele agresiunii asupra victimei. Modul în care victima percepe, înţelege, acceptă sau respinge violenţa actului agresiv.Are importanţă pentru stabilirea lanţului cauzelor şi efectelor fenomenului victimal. De asemenea, menţionăm că victimologia trebuie să reprezinte un sistem de concepte, principii, reguli, constituit pentru apărarea drepturilor victimei din care să decurgă măsurile de natură social-morală şi juridică, pentru a restabili situaţia anterioară procedurii agresivităţii.

Studii efectuate pe acest domeniu peren al stiinţei au relevat o serie de aspecte interesante din care s-a dedus că raportul infractor-victimă este mult mai complex fiind implicaţi factori de natură psihologică şi psihosocială.

Câteva dintre rezultatele studiilor efectuate au scos în evidenţă umătoarele:

-număul victimelor este mult mai ridicat decât cel al infractorilor;

-riscul victimal (riscul de a fi victimizat) în cazul infracţiunilor comise cu violenţă este mai ridicat în cazul bărbaţilor ;

-vâsta victimelor: în special la femei, rata victimizării cea mai ridicată apare la 20 – 29 ani, pe când la bărbaţi la 30-39 ani.

Gradul de vulnerabilitate victimală depinde în mare măsură de următorii factor :

a)factori personali : handicapurile de difeite tipuri, nivelul scăzut de şcolarizare, experienţa de viaţă redusă ;

b)factori situaţionali : ce ţin mai mult de locurile şi persoanele în prejma cărora se pot afla poţenţialele victime.

Încerând abordarea temenului de victimă putem pleca de la etimologia cuvântului ce provine de la latinescul « victima » semnificând « fiinţa vie sacrificată în cinstea unei divinităţi ».Importanţa semantică a cuvîntului „victimă” („jertfă”) este destul de extinsă.Prin urmare, noţiunea de „victimă” în accepţiune largă cuprinde orice formă a materiei: tehnică, biologică sau socială, stării normale ori funcţionării căreia i s-a cauzat un anumit prejudiciu.

Este evident însă că de nivelul organizării materiei – victime depinde forma prejudiciului care poate fi cauzat acesteia. Victimei neînsufleţite i se poate pricinui numai un prejudiciu mecanic, unei victime însufleţite, care nu se caracterizează printr-un nivel superior de organizare, – numai un prejudiciu fizic. Omului i se poate cauza un prejudiciu fizic, moral şi material.Important pentru subiectul analizat este nu atît valoarea semantică a cuvîntului „victimă” („jertfă”), cît conţinutul social al acestei noţiuni, rolul şi locul victimei în sistemul relaţiilor sociale.Potrivit acestor viziuni, victima fără emoţii şi alte perceperi psihice a daunei nu este victimă. Numai o fiinţă dezvoltată, înzestrată cu raţiune, sentimente, emoţii este în stare a percepe nu numai prejudiciul cauzat deja, dar şi cel posibil, de a-i da o apreciere cuvenită daunei şi, în funcţie de aceasta, de a-şi schimba comportamentul.

Unul dintre cei mai iportanţi victimologi, Hans von Henting, realizează o clasificare a victimelor luând în calcul factori de natură psihologică, biologică şi socială:

1.victimele nevârstnice;

2.femeile;

3.vârstnicii;

4.consumatorii de alcool şi stupefiante;

5.imigranţii;

6.minoităţile etnice;

7.indivizii cu o inteligenţă redusă;

8.indivizii temporar deprimaţi;

9.indivizii achizitivi (cei ce urmăresc în permanenţă să-şi mărească bunurile);

10.indivizii de moravuri uşoare;

11.indivizii singuratici (solitari);

12.”chinuitorii”: cei ce supun la diverse abuzuri persoanele din preajma acestora;

13.indivizii “bolcaţi” şi cei “nesupuşi”: din prima categorie fac parte cei ce au diverse datorii mai ales băneşti pe care nu le achită la timp, iar în cea de-a doua categorie se înscriu persoanele care nu sunt uşor de victimizat sporind astfel pornirile agresive ale infractorilor.

În funcţie de sexul şi vârsta victimei, vom prezenta, trei categorii de victime a căror grad de victimizare este destul de ridicat, şi anume: femeile, copii şi persoanele vârstnice.

Bibliografie:

1.Gladchi, Ghe. - “Victimologie criminologică:probleme teoretice,metodologice şi aplicative” – Chişinău, 2005

2.Mitrofan, N., Zdrenghea, V., Butoi, T. – “Psihologie judiciară”, Casa de Editură şi Presă “Şansa” S.R.L.. Bucureşti, 1992
Avatar utilizator
ungureanu marius
 
Mesaje: 132
Membru din: Lun Aug 02, 2010 11:24 am
Localitate: Constanta
 

Înapoi la Discutii

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator

cron